Locuri de vizitat in Romania:
1.Manastirea Dragomirna
Manastirea Dragomirna se gaseste in tinutul cald numit de Eminescu "Dulcea Bucovina", loc prin de frumuseti naturale si biserici cu fresce medievale.Aflata la doar 10 km N de Suceava a fost construita de mitropolitul Moldovei, Crimca, intre anii 1602 si 1609.
Istoric: Manastirea Dragomirna a fost construita la initiativa carturarului si mitropolitului Moldovei Anastasie Crimca impreuna cu dregatorii Lupu si Simion Stroici. In anul 1602 se inalta mica biserica din cimitir urmand ca in anul 1608 sa se finalizeze si constructia bisericii mari, a manastirii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh.
Manastirea Dragomirna este un lacas de inchinare crestin si un monument bisericesc din zona Bucovinei care trezeste admiratia fiecarui vizitator prin vechimea constructiei, eleganta, volumetria si originalitatea stilului constructiilor.Cu cei 42 metri inaltime si numai 9,60 metri latime, biserica manastirii reprezinta cea mai inalta constructie din Moldova, dimensiunile ei conferindu-i o rara zveltete si o eleganta iesita din comun.Frumoasa manastire Dragomirna este slujita momentan de 60 de maici care pe lânga sarcinile religioase au grija si de aspectul manastirii.
2.Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina “Dragos Voda”
Rezervatia de Zimbri si Fauna Carpatina “Dragos Voda” este una din cele 4 rezervatii de zimbri existente la noi in tara si este catalogata ca fiind una dintre cele mai mari rezervatii exclusive zimbrilor din Europa. Situata in nordul judetului Neamt, pe raza comunei Vanatori-Neamt, in apropierea drumului national DN15 si a Manastirii Neamtului, rezervatia, reprezinta unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale judetului.
Rezervatia de zimbri si fauna carpatina "Dragos Voda", a fost infiintata in 1968. Primele trei exemplare (Rarau, Roxana si Raluca) au fost aduse din Polonia in 1970, iar in 1974 s-au nascut un mascul si o femela, care au fost "botezati" Roco si Rosina.
Rezervatia de Zimbri Dragos Voda se intinde pe aproximativ 11.500 ha este una dintre cele patru arii protejate incluse in Parcul Natural Vanatori-Neamt.
Din cei 28 de zimbri existenti la Vanatori-Neamt, doar 6, doi masculi si patru femele, sunt gazduiti, in scop turistic, de Zimbraria "Dragos Voda". Restul exemplarelor se afla in parcul de aclimatizare ce se intinde pe o suprafata imprejmuita de 180 de hectare de teren.
In prezent rezervatia cuprinde, pe langa populatia de zimbri, si exemplare de cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori, vulpi, ursi, lupi, precum si o diversitate de specii de pasari. In rezervatie se mai gasesc si cateva iazuri, special amenajate pentru pescuit, cu frumoase exemplare de crap, caras, salau, stiuca sau biban, cel mai atractiv fiind "Lacul Zimbrarie" situat chiar la intrarea in rezervatie, pe partea stanga, si care este foarte bine ingrijit.
De curand (2009) au fost aduse inca patru exemplare de zimbri din Suedia, respectiv inca patru femele de zimbru. Totodata se spera in aprobarea finantarii unui proiect care are ca obiectiv punerea in libertate a tuturor zimbrilor din rezervatie. Respectivul proiect, depus in decembrie 2007, se afla si acum pe lista de asteptare a Ministerului Mediului.
In Romania exista patru rezervatii de zimbri, la Dragos Voda - Vanatori Neamt, in judetul Neamt, la Neaga - Bucsani, in judetul Dâmbovita, la Hateg - Slivut, in judetul Hunedoara si la Vama Buzaului din judetul Brasov.
Obiective turistice vecine: manastirea Neamt (4 km), schitul Vovidenia, casa memoriala Ion Creanga, Mihail Sadoveanu, parcul Natural Vanatori Neamt, Cetatea Neamtului, cabana Nemtisor.
3.Baile Olanesti,Izvoarele-de-aur
Baile Olanesti sunt situate in judetul Vâlcea, fiind supranumite si „Izvoarele de aur”, nume datorat izvoarelor minerale iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase si clorurate, hipotone sau izotone
Orasul este relativ nou. El se afla asezat pe Valea Olanestiului, afluent al Oltului si este inconjurat de muntii Gerea, Folea si Caprareata, din Carpatii Meridionali, ai caror inaltimi se pierd in dealuri impadurite. Aceasta face ca iernile sa fie blânde si verile racoroase.
Scurt istoric al orasului-statiune
Vechimea orasului se indentifica cu existenta descoperii izvoarelor. Apele minerale de la Olanesti sunt mentionate prima data intr-un hrisov din 1760 si sunt numite ape tamaduitoare, acestea aflându-se pe mosia clucerului Toma Olanescu, care construieste primele camere de bai. De aici si numele de Baile Olanesti.
Primele analize ale apelor s-au facut pe la 1830, punându-se in evidenta prezenta iodului. In 1868 dr. Carol Davila, impreuna cu un chimist, fac analiza chimica a apelor, evidentiind 40 de izvoare. Se ridica primele stabilimente de tratament. Anul 1873 se poate socoti anul aparitiei statiunii, deoarece in acest an, apele locului duse la diferite expozitii ale Europei, revin cu medalii de aur, astfel ca asezarea intra in atentia lumii, fiind comparata cu tratamentele de la Baden-Baden, Karlovy-Vary si Aix de Bains.
Dupa primul razboi mondial, statiunii i se da o noua viata. S-au facut noi amenajari hoteliere, s-au amenajat izvoarele si s-a construit un pavilion de bai minerale cu apa sulfuroasa, s-a facut analizarea izvoarelor noi descoperite, cel mai important si totodata renumit, fiind Izvorul nr.24, descoperit prin anul 1950.
Aceste izvoare binefacatoare au dus la constructia in anii 1950 a unei baze de tratament, cunoscuta ca „Vila 1 Mai“. Intre timp, s-a marit baza de tratament prin constructia unui mare complex hotelier cu baza de tratament, „Parângul“. Statiunea a continuat sa se dezvolte, chiar si in ultimii ani fiind construite numeroase cladiri pentru a asigura cazarea unui numar cât mai mare de turisti.
Factorii naturali de cura: climatic si hidromineral
Statiunea Baile Olanesti este una dintre putinele localitati din tara care intruneste in chip armonios doi factori naturali de cura: factorul climatic si topoclimatic local, si factorul hidromineral constituit din apele minerale.
Baile Olanesti ocupa primul loc printre statiunile balneoclimaterice din România in ceea ce priveste numarul de izvoare, debitul total zilnic al acestora, ca si varietatea compozitiei si a concentratiei apelor minerale. In statiune se gasesc peste 35 surse hidrominerale, atât ca izvoare naturale, cât si ca rezultat al unor lucrari de foraje si miniere (puturi si galerii). Un numar de 15 izvoare minerale sunt captate pentru cura interna. Doua izvoare minerale si patru sonde cu apa minerala sunt folosite pentru cura externa.
4.Gradina botanica Alexandru Borza din Cluj
Gradina Botanica din Cluj este o institutie stiintifica, didactica si educativa, subordonata Universitatii Babes-Bolyai. Bazele acestei prestigioase institutii au fost puse de catre profesorul Alexandru Borza in 1920 . Pe o suprafata de 14 ha, pe un teren cu configuratie variata, potrivit pentru cresterea si dezvoltarea plantelor de pe diferite continente, sunt cultivate circa 10.000 de categorii specifice.Gradina Botanica este impartita in mai multe compartimente: ornamental, fitogeografic, sistematic, economic si medicinal.
Sectorul ornamental gazduieste, in functie de sezon, multitudinea speciilor si varietatilor de plante care au calitatea de a fi, prin excelenta, decorative .Peste 120 de taxoni de lalele, zambile, brânduse, narcise, sunt prezente aici in fiecare primavara. In sezonul estival, sectorul ornamental este populat de circa 350 de varietati de trandafiri , precum si de speciile si varietatile florilor de gradina, cunoscute si cultivate peste tot in lume, ca plante decorative.
Sunt prezente aici peste 200 de taxoni de Tagetes, Zinnia, Callistephus, Petunia, Dahlia, Canna, Gladiolus,Ocimum, Verbena, Ipomoea si atâtea altele.
In cadrul compartimentului fitogeografic, Orientul este reprezentat de gradina japoneza aranjata in stilul traditional “gyo-no-niwa” care cuprinde elemente de peisaj specifice. Flora din tara noastra este, de asemnenea, foarte bine reprezentata pentru toate regiunile geografice: cimpia si podisul transilvan, zona Banatului, vegetatia muntilor Carpati, zona Moldovei si Olteniei, litoralul Marii Negre.O atractie deosebita este si gradina romana, cunoscuta si sub denumirea de gradina lui Pliniu, dominata de statuia zeitei Ceres si incadrata de doua sicrie veritabile descoperite in vechiul oras roman Napoca. Aici pot fi intâlnite plante care se cultivau in orasele romane dar si in gradinile taranilor din Dacia Traiana, a caror denumire stiintifica poate fi regasita in denumirea populara a unor plante de la noi.
Compartimentul sistematic este unul dintre cele mai importante ale gradinii acoperind o suprafata de 4 ha si cuprinzând cele mai importante familii de plante.De asemenea, gradina beneficiaza de doua sere in care se cultiva plante din zona ecuatoriala, tropicala, subtropicala si care sunt importante pentru activitatea de cercetare. Complexul mare de sere, cuprinde sase compartimente: sera cu plante acvatice, sera cu palmieri, sera cu vegetatie din zona mediteraneana si Australia, sera cu plante suculente, cu bromaliacee, sera cu ferigi si orhidee.
Sectorul economic grupeaza plantele dupa modul lor de utilizare in: plante alimentare, tehnice, furajere, melifere si tinctoriale.
Continuând traditia primelor gradini botanice care erau mai ales gradini de plante medicinale, Gradina Botanica clujeana detine un sector al plantelor medicinale. Aici se cultiva atât plante de leac traditionale, utilizate de poporul român, cât si cele cuprinse in Farmacopeea Româna.
In cadrul gradinii mai exista doua zone de interes general: Herbarul si Muzeul botanic. Herbarul contine 655.000 de coli din toata lumea, cu valoare stiintifica deosebita si care sunt mereu la dispozitia studentilor si a cercetatorilor din România si din strainatate.
5.Cheile Turzii
Este un punct turistic si peisagistic de o rara frumusete, fiind declarata "monument al naturii" si socotita la fel de renumita ca si Cheile Bicazului si cu nimic mai prejos decat coastele prapastioase ale Bucegilor! Peretii cheilor sunt alcatuiti din sisturi cristaline, calcare, gresii, argile modelate de ape, daltuite cu atata maiestrie incat constituie un "muzeu botanic" viu in care, de-a lungul erelor geologice s-au adunat plante de clima polara, cu plante de clima temperata si calda, formand o intovarasire de raritati floristice.
Cheile Turzii se incadreaza cu siguranta printre cele mai frumoase si impresionante sectoare de chei din Romania, un superb peisaj carstic de peste 3 km lungime, realizat de raul Hasdate, un mic afluent al Ariesului in calcarele jurasice din nord-estul muntilor Trascau. Rezervatia complexa (geologica, floristica, faunistica, arheologica) in care este inclusa zona adaposteste peste 60 de pesteri dintre care cele mai importante sunt Pestera Liliecilor, Pestera Ungureasca, Pestera Morarilor, Pestera Binder, Pestera Cetatuia Mare, Pestera Modoloaie, Pestera Ascunsa, dar si o serie de colturi stancoase, coloane, pereti abrupti unele de peste 100 de m. Un loc deosebit este catedrala de piatra numita Coltul Cocosului alaturi de Coltul Cetatii, Turnul Galbe, Turnul Bors. In afara de peisajul exceptional Cheile Turzii adapostesc o serie de plante si animale ocrotite sau rare. In chei se intalnesc numeroase specii de fluturi din genurile Eubleme, Phybalopterix, Heterogynis, Dysaukes precum si specii de plante: usturoiul de stancarie (Allium obliquum) si scorusul (Sorbus dacica). Pesterile din Cheile Turzii sunt renumite si pentru faptul ca turdenii aici si-au gasit adapost de-a lungul istoriei ori de cate ori au avut loc invazii de popoare migratoare. Urmele de locuire din Cheile Turzii indica prezenta omului in aceste pesteri inca din Paleoliticul Mijlociu, din Neolitic si apartinand culturii Cotofeni.
6.Orasul Bistrita
Orasul Bistrita este asezat pe valea Bistritei, la poalele Muntilor Bargaului, la incrucisarea unor importante drumuri comerciale. Are in componenta 6 localitati rurale, invecinate: Ghinda, Sarata, Slatinita, Sigmir, Unirea si Viisoara.Sapaturile arheologice de pe raza orasului au pus in evidenta existenta unor asezari omenesti din cele mai vechi timpuri.
Prima mentiune documentara a Bistritei dateaza din anul 1241, iar prima atestare documentara din anul 1264. Istoria lui cunoaste perioade de inflorire si dezvoltare economica, intrerupte de nenorociri si razboaie. Astfel, in 1241-1242, tatarii, in drumul lor spre centrul Europei, devasteaza orasul si imprejurimile. Din 1353 Bistrita are dreptul de a tine targ anual de 15 zile, iar in anul 1353 primeste dreptul de a poseda pecete proprie (cap de strut incoronat, cu potcoava de aur in cioc), care era si o confirmare a ocupatiilor importante, mestesugaritul si comertul. Nesiguranta vremurilor determina ridicarea zidurilor cetatii (in 1465 orasul avea 18 turnuri si bastioane). Istoria Bistritei este legata de numele lui Iancu de Hunedoara, Matei Corvin, Stefan cel Mare, Petru Rares, principi si domnitori romani.
Dezvoltarea orasului si prosperitatea lui sunt dovedite de o serie de constructii arhitecturale, unele pastrate pana in zilele noastre, ca de exemplu fosta Biserica a minoritatilor din secolul XIII, Biserica Evanghelica, cu un turn de 75 m, construita in perioada 1470-1564, complexul comercial "Sugalete", Casa Argintarului din secolul XVI etc. Complexul de constructii Sugalete a aparut intr-o perioada de maxima prosperitate a orasului medieval si au servit ca loc pentru desfacerea si depozitarea marfurilor destinate comertului de tranzit.
7.Maramures,tara lemnului
Maramuresul este unic in lume din foarte multe puncte de vedere. Este Ţara Lemnului, este locul unde se pastreaza inca traditia populara, locul unic din Europa unde moartea a ajuns sa fie luata in derâdere.... Cu sate pitoresti, cu oameni care inca mai imbraca cu mândrie straiele populare, cu mesteri iscusiti in arta lemnului din miinile carora ies adevarate minuni. Morosenii sunt oameni mândri, carora le place viata.
Asezat la hotarul de nord al României, in apropierea paralelei 47°55 latitudine nordica si a meridianului 23°55 longitudine estica, deci foarte aproape de centrul geometric al Europei, Maramuresul este inchis de lantul muntilor vulcanici Oas - Gutâi - Ţibles la sud, de lantul muntilor cristalini ai Rodnei la est, de muntii Maramuresului la nord-est, iar la nord pe o suprafata intinsa, de râul Tisa care margineste atât judetul, cât si tara.
Maramuresul este imprejmuit de dealuri, terase si lunci, vai inguste de-a lungul râurilor Iza, Mara, Cosau si Viseu, afluenti ai Tisei. Râul Tisa a constituit secole de-a rândul axa vertebrala a Maramuresului.
Muntii care ne inconjoara ating altitudinea de 1000m pâna la max. 2305 m in Vf. Pietrosul din muntii Rodnei. Tot aici se afla rezervatia naturala "Pietrosul Rodnei" infiintata in anul 1935.
Multitudinea izvoarelor de ape minerale, utilizate atât ca surse de apa potabila, cât si pentru tratamente balneare, constituie un argument in plus privind bogatia resurselor naturale din aceasta zona. In acest cadru natural se insira precum margelele, salba de localitati situate in Maramuresul istoric.
8.Muntii Ciucas
Muntii Ciucas reprezinta cea mai sudica parte a Carpatilor Orientali si au o suprafata mica comparativ cu alte grupari muntoase: 200 km patrati.Desi se intind pe o suprafata relativ restransa, vantul si trecerea timpului au lasat urme adanci in diferita chipuri pe suprafata acestora: Tigaile Mari, Tigaile Mici,Mana Dracului,Babele la sfat,Turnu lui Goliat.
Masivul Ciucas se situeaza la est de cursurile superioare ale Teleajenului si Tarlungului iar la sud si sud-est, se invecineaza cu muntii Tataru si Muntii Siriu, la nord cu Depresiunea Intorsurii si Muntii Intorsurii, precum si cu Muntii Gritis la Vest.Din punct de vedere geografic, face parte din Cadrul Carpatilor de Curbura.
Trasee turistice omologate:
Traseul: Cheia – Cabana Muntele Rosu – Cabana Ciucas
Traseul: Cheia – Culmea Gropsoarele-Zaganu – La Rascruce – Saua Chirusca
Traseul: La Rascruce – Cabana Muntele Rosu
Traseul: Saua Chirusca – Cabana Ciucas
Traseul: Cheia – Valea Berii – Cabana Ciucas
Traseul: Cheia – Cheile Cheitei - Valea Berii
Traseul: Cabana Muntele Rosu - Valea Berii
Traseul: Cabana Ciucas – Vf.Ciucas – Culmea Bratocea – Pasul Bratocea
Traseul: Cheia – Pasul Bratocea
Traseul: La Rascruce – Valea Paraului Alb – Poiana Valea Stanei
Traseul: Saua Chirusca – Cheile Vaii Stanei – Poiana Valea Stanei
Traseul: Saua Chirusca – Culmea Vaii Stanei – Pasul Boncuta – Tabla Butii
Traseul: Poiana Valea Stanei – Culmea Buzaianu - Cheia
Traseul: Poiana Valea Stanei – Valea Paraului Sterp – Vf.Zaganu
Traseul: Cabana Ciucas – Curmatura Stanei – Valea Strambu – Vama Buzaului
Traseul: Cabana Ciucas – Saua Tigailor – Poiana Teslei – Piciorul Teslei – Podul Teslei
9.Muntii Apuseni
Una dintre cele mai atractive destinatii turistice din România este reprezentata de zona Muntilor Apuseni. Fauna, flora, relieful si traditiile care inca se pastreaza in Țara Motilor completeaza seria de motive care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui sa-l rateze. Ghetarul de la Scarisoara, Poarta lui Ionele, Ghetarul Vârtop, Pestera Ursilor, Cascada „Valul Miresei” sau Lacul Tarnita sunt printre cele mai cunoscute obiective turistice din zona.
Unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din Muntii Apuseni este Ghetarul de la Scarisoara sau Uriasul de Gheata. Acesta se gaseste in Parcul Natural Apuseni, la distanta de doi kilometri de Gârda de Sus. In anul 1938, pestera a fost declarata monument al naturii din România. Aceasta are o lungime de 700 de metri, cu portalul inalt de 24 de metri si o vechime de 3.800 de ani. Atractiile Ghetarului din Scarisoara sunt: Sala Mare, Biserica si o sala cu stalagmite de gheata.
In Muntii Apuseni, spre Bihor se afla un alt loc deosebit de pitoresc, cunoscut sub numele de Pestera Poarta lui Ionele. Portalul inalt de 17 metri face din aceasta una dintre pesterile “infricosatoare” ale Apusenilor. Gelologii o descriu ca fiind sculptata in calcare albe, alatuita dintr-o galerie cu traseu frânt. La intrarea in pestera, se afla un pârâu care tâsneste din stânca.
Un loc ideal de vizitat pentru cei care iubesc istoria veche si misterele sale este, fara doar si poate, Ghetarul de la Vârtop, din comuna Arieseni. Celebra locuinta a omului preistoric iti da fiori de cum intri, printre bolovanii umezi de la gura pesterii, iar misterul ia amploare când pregatesti lanterna pentru a patrunde intr-o lume de vis.
Ghetarul de la Vârtop mai este numit si „Pestera Minunata”, pentru ca detine o multime de formatiuni extrem de diverse si, in acelasi timp, bine conservate. Aceasta nu este ramificata, insa ofera un decor divers si intim, ca ambianta a incaperilor.
Chiar daca nu este foarte lung, culoarul pesterii este o adevarata aventura pentru cei care vor sa il strabata: urcusuri si coborâsuri, mers strecurat, aplecat, in genunchi, printre peretii umezi ai culoarelor.
Pestera Pojarul Politei din Gârda de Sus. In apropierea pesterii se gasesc doua lacuri, Izbucul Tauzului si Cotetul Dobrestilor, o destinatie-surpriza, nu neaparat pentru inotatori, ci pentru scafandri, caci lacul ajunge la adâncimea de 85 de metri, iar apele sale reci iti permit sa te pierzi in ele.Situata in partea de sud-est a Muntilor Bihor, pe stânga Pârâului Gârdisoara, pestera este inconjurata de o multime de brazi si copaci inalti, iar aleea care te duce pâna la ea traverseaza o poiana parca de basm.
Una dintre podoabele Apusenilor si o alta frumusete a judetului Alba esteCascada de la Vidra, un rai cu apa si verdeata. Aceasta este una din principalele atractii ale Muntilor Apuseni, fiind cunoscuta si sub numele deCascada Pisoaia, Nemes sau Nemnes. Apa este in cadere de la aproximativ 18 metri inaltime, cu un front de despletire a firului de apa de 25 de metri. Spectacolul pe care il ofera apa se imbina perfect cu formatiunile calcaroase. Nu ai cum sa o ratezi, daca mergi pe drumul spre Muntele Gaina.
Cascada Rachitele. Caderea de ape mai este cunoscuta si ca „Valul Miresei” si masoara peste 30 de metri. Iarna, când peretele stâncos ingheata, zona cascadei este un loc excelent pentru escalada pe gheata. Ca multe dintre locurile superbe din munti, si acesta cascada are parte de o legenda a ei. Se spune ca, demult, o mireasa ar fi cazut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a ramas agatat pe stânci. Acolo, nuntasii s-au oprit si au inceput sa plânga, astfel formându-se cascada. In realitate, insa, numele de „Valul Miresei” vine de la asemanarea puternica dintre forma cascadei si celebra piesa vestimentara purtata de femei in ziua nuntii.
Cheile Râmetului reprezinta cel mai mare obiectiv natural al partii centrale a Trascaului, aceasta zona fiind declarata rezervatie naturala complexa ce se intinde pe o suprafata de 150 hectare. Accesul se face pe drumul judetean asfaltat care pleaca din Teius, cale de 18 km pâna la Manastirea Râmet. Apoi, se continua pe drumul pietruit inca 4 km.Datorita reliefului, cheile se pot parcurge doar prin traversarea pe cursul apei, pe timpul verii. Pe prima portiune exista o amenajare cu bride si cabluri de otel care permit vizitarea cheilor pe timp de vara pâna la celebrul portal al cheilor si pâna la portiunea numita “la cuptor”.De aici incolo, vizitarea cheilor presupune traversarea pe cabluri suspendate si pe firul apei, in unele portiuni apa ajungând pâna la 2 m adâncime.
Pestera Ghetarul de la Focul Viu. Este o pestera din Muntii Bihorului, aflata pe Valea Galbena, care iese in evidenta prin spectaculoasele sale grupuri de stalagmite in care se rasfrâng razele soarelui.
Pestera Ursilor. Pestera situata in localitatea Chiscau, comuna Pietroasa, are o lungime de 1,5 kilometri. Totusi, zona vizitabila de catre turisti masoara 488 de metri, restul pesterii fiind rezervat cercetarii stiintifice. Pestera este renumita datorita urmelor si fosilelor de urs de caverna, animal care a disparut in urma cu 15.000 de ani. Tot aici au fost gasite fosile de capra neagra, ibex, leu si hiena de pestera. Pot fi admirate si superbele formatiuni de stalactite si stalagmite, dintre care se remarca cele numite Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul, Casuta Piticilor, Draperiile din Galeria Ursilor, Portalul, Pagodele si Sfatul Batrânilor. Tot timpul anului, temperatura din pestera este de 10 grade.
Lacul Tarnita. Acest lac de acumulare este una dintre cele mai apreciate zone turistice din judetul Cluj. Alimentat de apele vaii Somesului Cald, lacul are o suprafata de 215 hectare si o lungime de circa 8 kilometri. Barajul in arc are o inaltime de 97 de metri. Lacul este un rai al pasionatilor de schi nautic, dar si al pescarilor. Pe lac se organizeaza si plimbari cu barca si jetski-ul.
Unul dintre cele mai neobisnuite peisaje din Carpati,Detunata Golasa a fost declarata rezervatie inca din 1936. Locatia ofera o imagine spectaculoasa a interventiei naturii. Detunata Golasa reprezinta iviri de bazalte, sub forma unor maguri vulcanice. Are la poale paduri de conifere si o suprafata gigantica de bazalte prabusite.Nume vine de la faptul ca peisajul este intr-adevar “golas”, iar peretele vestic este format din stive de bazalt, coloane cenusiu-negricioase. De asemenea, prin desprinderea unor pietre pe grohotisul din apropiere si vuietul vântului printre fragmentele de bazalt uriase produce un sunet asemanator tunetului.
10.Palatul Brukenthal Avrig
Palatul de vara al baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei, a fost construit intre 1780 si 1785 dupa modelul palatului Schönbrunn din Viena. Cladirea in stil baroc are forma de U cu un corp central si 2 aripi laterale. Aici a fost expusa renumita colectie a baronului Brukenthal formata din 212 tablouri si 129 gravuri, in prezent gasindu-se la Muzeul Brukenthal. Din pacate, dupa moartea baronului cladirea, având mai multi proprietari nepasatori, s-a degradat cu repezeciune.
Astazi doar tavanele decorate amintesc de luxul de altadata. Palatul a detinut si unul dintre cele mai frumoase parcuri, organizat in terase care coboara spre lunca Oltului. Suprafata de peste 20 hectare a fost amenajata dupa modelul gradinilor frantuzesti, cu fântâni arteziene, o scara splendida si mai multe alei laterale, vaze, banci, statui de piatra, si o oranjerie, in care se cultivau curmali, migdali, nucsoara, pepeni si ananas.In gradina probabil fazanii traiau in libertate. In partea Olandeza se cultiva o varietate luxurianta de flori, mirodenii si zarzavaturi, iar in gradina Engleza s-a realizat un peisaj cu pajisti largi, pomi izolati si pâlcuri de copaci. Dupa 1803, odata cu trecerea baronului in nefiinta, si parcul a intrat intr-un somn adânc... nu a mai fost ingrijit, vegetatia a crescut in voie, si astazi este mai mult o padure decât un parc.